Imi vine sa insir asa cuvinte unul dupa altul fara nici un sens. Mi-a luat foarte mult astazi sa ma dezemticesc. A fost una din zilele alea in care as fi dat orice sa nu fiu nevoita sa ma trezesc de dimineata, sa fi putut sa fiu foarte mica si sa nu aiba nici o importanta sau relevanta daca ma trezesc sau nu...
E una din zilele in care mi-as fi dorit sa pot sa stau toata ziua intr-un pat alb si pufos sa aud o muzica in surdina si sa plutesc. Patul asta sa fi fost intr-o camera foarte mare si foarte inalta cu un tavan frumos pictat, sa fi avut geamuri foarte mari camera asta si perdele diafane, sa fi fost usor intredeschise geamurile, sorele sa patrunda delicat in camera si eu sa pot sa ma simt ca intr-un joc.
As fi vrut sa pot sa am ziua asta ca sa visez, sa ma detasez de tot ce ma inconjoara si sa pot sa imi las mintea sa alerge libera, sa inventez povesti, sa desenez elefanti si sa fiu eu.
Mi-ar fi placut poate ca din patul asta alb si pufos in care as fi stat eu toata ziua sa aud marea si sa simt miros de sare.
Ziua asta ar fi fost o combinatie de crem, alb,albastru si verde crud.
Monday, August 15, 2011
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment