Arche-ul esti tu

E al naibii de liniste la noi in insula in cautarea arche-ului. Strazile-s pustii, casele pe jumatate uitate, prea multe ploi si brize le-au spalat zidurile albe cu borduri albastre.
Oamenii batrani, dar chiar si cu toate cutele pe care le au pe mainile muncite fara pauza de prea multi ani sunt senini si au un zambet pentru fiecare.
Poate daca as reusi sa ma departez de munden as putea trai aici, doar cu marea care sa-mi sune in urechi.
Am crezut ca o sa reusesc sa gasesc arche-ul in ragazul asta luat pentru a uita de mine printre straini.
Te uiti la oamenii astia si te-ntrebi cum naiba or face? Ce stiu ei si tie iti lipsesete cu desavarsire?
O fi de la sarea din apa asta. E diferita de oricare alta, iti face pielea solzoasa, te strange, te albeste.
Nisipul asta care se incapataneaza sa-ti iasa din par, si-ti scrasneste intre dinti, iti curata fata si iti patrunde in orice geanta.
Strazile astea inguste, imbaiate in lumina. N-au sa-ti taie calea decat copii care alearga sau cate o batrana care-si spune povestea intr-o limba neinteleasa de mintea ta.
Timpul asta care aici isi schimba forma. Nu-si mai are unitatea de masura bine stiuta, nu te mai trezeste nici o alarma dimineata. 
Te trezeste doar marea cu sunetul valurilor si plajele pustii care te-asteapta sa-ti plimbi pasii si sa-ti versi gandurile.
Sa n-ai retineri, spune-i tot, te-asculta intotdeauna si nu te judeca niciodata. Cel putin nu dupa regulile stiute acasa. Cel mult iti da cate o palma cu un val atunci cand o meriti.
Te spala cum nicio alta apa nu poate. Dusurile tale reci de dimineata n-au termen de comparatie cu marea.
Singur in imensitatea asta, n-ai decat sa urli tot ce te framanta sau sa razi la soare.
Aici poti sa te reconstruiesti in fiecare dimineata, pentru ca te-ndragostesti de un intreg si te plictisesti bucata cu bucata. Aici poti sa arunci bucatile care nu-ti trebuie, marea le-nghite pe toate si le trimite departe, unde nimeni nu le cunoaste.
Nu-ntreba de ce sa spui, doar scuipa tot din tine, toate temerile, toate frustrarile adunate de-a lungul anilor petrecuti amar. Diminetile alea in care te doare tot si iti vine sa urli si sa-ti scuipi plamanii de tutunul fumat cu o zi inainte.
Lasa-le pe toate in mare si iesi tu, ala care te-ai pierdut undeva intre zilele trase la xerox care curg fara nicio noima, intre anii trecuti cu bune si cu rele, care te-au facut sa devii monstrul care esti acum.
Daca te privesti sincer si nepatimas poti sa redescoperi bucuria din tine si frumusetea uitata a vietii.
Ai sa-ntelegi ca viata e in alta parte, e pe insula asta pustie, plina de pisici.
Bucuria vine din lucrurile astea mici, de care acasa te bucuri din ce in ce mai rar. E ca paharul ala de vin rose care-ti inunda papilele de la prima gura. E ca berea aia rece pe care ai bea-o si cu ochii.
E ca painea asta de aici din insula, care stopita cu uleiul asta de masline e divina. Se topeste-n gura si te face sa inchizi ochii de placere.
E un orgasm al simturilor insula asta, te dezbraca de tot ce stiai si-ti unge sinapsele ca mierea.
Daca reusesti sa o imblanzesti o sa ai un prieten, pentru ca nu cunoastem decat ceea ce imblanzim, iar limpede nu poti vedea decat cu inima, esentialul e ascuns ochilor.
Inca se poate trai frumos. 


Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri e un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul Bancpost,Cosmote, Ford, Pixelpedia, Booking Greece, Samsung Galaxy S4, Izvorul Cristalin.

La noi in Grecia

Dimineata incepe cand vrem noi, cateodata la rasarit pe vreo plaja sau in fostul port de marmura.

Cafeaua e la loc de cinste, sunetul scos de filtru de dimineata e aproape orgasmatic. Ai putea sa faci un film dupa el.

Siesta e respectata la secunda, se inchide tot intre 2 si 5, numai bine cat sa ai timp sa mananci, sa faci o baie si sa tragi un pui de somn la soare.

Pisici sunt peste tot, ai zice ca-i invazie. Colorate, vargate, cu sau fara coada, trase la xerox unele. Catei n-am prea vazut, imi mentin teoria ca in tarile astea cu clima calda, catei fie sunt mici, atat de mici de nu-i zaresti, ori lipsesc cu desavarsire. Pisicile conduc deocamdata, dar caprele vin puternic din urma.
Chiar de dimineata au venit cateva pe plaja, mai ca vorbeau cu tine, ce-i drept nu apucasem sa beau cafeaua si poate visam.

Daca faci o baie de dimineata in mare, e mai ceva decat orice inviorare. Cand atingi apa cu varful degetelor pare calda, deja cand ajunge la glezne te strafulgera pana in creier. Iti faci curaj si te arunci, esti anesteziat partial o perioada. Dai din maini si din picioare, scoti diverse onomatopee si viata incepe sa fie frumoasa.

Iesi pe plaja te lasi mangaiat de soare si iti aprinzi o tigare. Esti pregatit acum sa urci in dubita flower power si sa gonesti pe noi drumuri in marea cautare.

Te opresti totusi pentru un mic dejun frugal,astepti cuminte omleta si te uiti la stradutele inguste din fata ta. Bei inca o cafea, mai tragi cu nesat din tigare si iti faci curaj sa te apuci sa scrii.
Te uiti pierdut in monitor, mai tragi cu ocihiul pe instagram sa vezi ce fac ceilalti filosofi si iti lasi mintea sa zburde.

Dupa ce ai terminat de scris, meriti sa-ti desfeti ochii cu noi frumuseti.
Poti sa alegi din nenumaratele plaje care inconjoara insula, sau poti sa bei o cafea la masa cu un grec, sa joci o tabla sau pur si simplu sa te uiti la oamenii care trec pe langa tine.

Eu una pana acum n-am vazut nici o scoica, in schimb am gasit pe plaja jucarii uitate de alti copii cu care m-am jucat cu drag si-am facut forme si castele din nisip.

Marmura e peste tot, mai ceva ca pisicile. Bine a zis Karagounis. Apare cand nu te-astepti la fel ca rahatii din Bucuresti dupa ce se topeste zapada.

In facultate mai mancam la o terasa la care de fiecare data cand cereai nota, chelnerul venea nonsalant si iti spunea o suma...ce-o contine suma aia puteai doar sa ghicesti.
Notele la greci sunt limbi straine, nu-ntelegi nimic din ele, au linii trase in fata portiilor in functie de cate s-au comandat din respectiva categorie si herogrifele ce le urmeaza par niste desene de copil stangaci.
Dar slava domnului in marea parte a cafenelelor fie ca-s in oras sau pe plaja exista wireless, fara de care nu stiu zau ce ne-am fi facut. Nu mai aflam ca l-au prins pe Gigi ,nu ne-am mai fi putut exprima compasiunea prin seria noastra cu pancarta  "Free Gigi".
A ramas in geam pancarta si-ai putea sa zici ca suntem duba care face cursa de Free Gigi.

De cand sunt aici am aflat ca Ouzo se face din struguri, n-as fi zis intr-o mie de ani ca strugurele combinat cu Anason ar putea sa faca Ouzo. In continuare e o bautura grea pentru mine, chiar daca atunci cand eram mica beam canistre de ceai de anason, apa n-a prea jucat pe partea mea.
In schimb daca Ouza nu ma incatan, Mythos, ai putea sa bei si cu ochii.

Soarele aici la noi in Grecia nu rasare din blocul de vis-a-vis, rasare daca ai putin noroc din mare, sau din munte, depinde pe care parte a insulei esti.

E ca la noi...dar altfel, pentru ca oamenii astia de aici, sunt mereu cu zambetul pe buze, servirea e impecabila, n-ai sa vezi frustrarea chelnarilor de la noi care-ti aduc mancarea de parca ar face ceva sub demnitatea lor.
Aici e o placere sa-i vezi cum te intimpina pe strada, cum incearca sa te convinga ca terasa lor e cea mai de fel. Dupa ce termini o masa copioasa, desertul e din partea casei, tare as vrea sa vad asa ceva si la noi, suntem cu 100 de ani lumina in spatele lor cand e vorba de servicii.


Inca n-am spart nici o farfurie de fericire dar poate pana cand plecam o facem si pe-asta.

 

Pana atunci ma duc sa mai fac o baie in apa asta sarata care-mi transforma parul in dreaduri atunci cand ies din ea.

 Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri e un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul Bancpost,Cosmote, Ford, Pixelpedia, Booking Greece, Samsung Galaxy S4, Izvorul Cristalin.

Pentru zilele de miercuri

In zilele de miercuri sa te trezesti inainte de rasarit. Cu ochii mijiti sa te urci in dubita flower power si sa gonesti pe soseaua serpuitoare catre Aliki.

Cand ai sa vezi golful sa te opresti si sa-ti porti pasii catre plaja, dar nu te opri acolo, mergi spre deal si urca. Nu te opri pana nu ajungi la vechiul port de marmura. Acolo sa te opresti pe o stanca si sa astepti rasaritul.

Are sa fie o liniste de nici un plans de pescarus n-ai sa auzi. Inchide ochii si respira.Spune o vocala.....

 Priveste rasaritul, de pe stanci ai sa-l vezi cum apare din mare. Daca ai noroc ai putea chiar sa vezi delfini.

Cand ai sa-ti simti fata mangaiata de raze pleaca. Ai sa gasesti o cafea aburinda la Limanaki.

Dupa cafea sa te-mpaci cu un merlot rose de Vanju Mare. Lasa briza sa te rasfete.

Aroganta cea mai mare pe care o poti face dupa toate astea e sa tragi un pui de somn pe plaja dupa micul dejun.

Dupamasa s-o petreci la Giola. Ai sa vezi sageti albastre care sa-ti poarte pasii printr-o livada de maslini si pe o carare care-ti poate aduce aminte de Golgota.

Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri e un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul Bancpost,Cosmote, Ford, Pixelpedia, Booking Greece, Samsung Galaxy S4, Izvorul Cristalin.