Monday, July 15, 2013

Expozitia TFB4

Va asteptam pe-nserat la Meze sa va aratam Grecia in Instagrame.

Mai stam de-o poveste, mai admiram o fotografie...


Thursday, June 27, 2013

Nu obiecte, doar momente

N-am nevoie de bluza aia, poti s-o pastrezi. Cercelul arata mai bine in urechea ta oricum.
Mie sa-mi lasi diminetile si gura aia de cafea bauta din cana ta. Si zambetul tau inainte sa te trezesti si privirea buimaca cu care ma conduci la usa si ma saruti...si imbratisarile...si dorul.
Nu vreau obiecte, ma lepad de toate, vreau doar clipe, clipe de fericire pura. Clipe in care timpul se opreste, in care restul nu exista, clipe in care esti tu...fara sa te-ascunzi dupa masca asta de bine impenetrabila.
Stiu ca e greau sa ramai normal intr-o lume de nebuni...dar se poate, daca privesti nepatimas.
Eu nu-l dau pe azi pentru maine.



Normalitatea e un lux

pe care din ce in ce mai putini il constientizeaza...
Ne-am robotizat, instrainat, inrait....
Stim pretul pentru orice rahat, dar valoarea s-a pierdut undeva departe.
Sinceritate? Te-ntreb ce-i aia? Cine mai are o sinceritate debordanta in ziua de azi?
Ar trebui sa existe acolo ca un dus rece...ca o palma atunci cand o iei pe aratura.
Esti penibil daca spui ce simti....
Dupa mintea mea penibil n-ar trebui sa existe, ca de n-ar fi am fi mult mai sinceri, ne-am minti mai putin pe noi si pe restul care ne-nconjoara. Ne-am lua mai putin in serios si-am rade de noi asa cum ar trebui sa facem.
Sa poti sa spui ce-ti trece prin minte fara sa-ti faci inainte nspe milioane de griji ce-o sa zica lumea, ce-o sa zica el si sa ajungi sa scazi chiar si in ochii tai pana la urma.
Cine-si mai respecta cuvantul dat te-ntreb? Pentru cati mai are valoare asa ceva?
Mai suntem asa poate o mana de oameni care se-ncapataneaza sa respecte cuvantul dat...pentru ca asa te raportezi tu la tine, pentru ca are mai mare greutate asta decat restul de scuze penibile pe care le poti inventa ca sa te sustragi poate gratios dintr-o situatie incomoda.
Nu accepta niciodata un compromis doar pentru ca experientele tale au fost amare. Nu te raporta niciodata la ce-a fost. Da rahatu la o parte si redevino tu. Ai curajul sa faci asta.
Nu fii panasamentul nimanui, ai respect pentru tine si vezi limita aia la care e bine sa pleci.


Wednesday, May 29, 2013

Aceasta prelungire a mainii noastre...cere baterie

De cand au aparut smartphone-urile au devenit prietenul nostru cel mai bun, putin trist as tinde sa zic, petnru ca taie mult din relatiile inter-umane.
E mai simplu decat sa pui mana sa dai un telefon sa dai un whatsapp sau un imessage.
Cand ai 5 minute libere sau cand cobori la tigara, sau chiar si atunci cand stai pe buda, mai deschizi putin instagramu sau facebooku sa vezi ce s-a mai schimbat revolutionar in ultimele 5 minute.
Smartpheone-ul, prelungirea naturala a mainii noastre, are nevoie de multa baterie ca sa te poate intretine si mentine ocupat de-a lungul intregii zile, mai ales daca vrei sa ai 3G-ul pornit mereu ca sa poti sa dai refresh la secunda.

In TFB4 am avut parte de o surpriza tare placuta. Auzisem eu cum ca ar exista baterii externe care ii pot prelungi durata de viata a micului meu prieten.
Am avut ocazia sa port in geanta o baterie externa de la Colia, pentru ca Dan, a avut grija de noi si ne-a impartit acest minunat gadget.
Cu adevarat util, pentru ca il lasam la incarcat peste noapte, iar ziua telefoanele se incarcau cu viteza luminii, mult mai repede decat se incarca de la priza si culmea, cu toate ca eram sceptica, tine bateria ca si cum l-ai incarca normal.

Asa ca va recomand cu incredere minunatia asta de la Colia, daca si voi sunteti gadgetisti dependenti de smartphone.

Saturday, May 25, 2013

Arche-ul esti tu




E al naibii de liniste la noi in insula in cautarea arche-ului. Strazile-s pustii, casele pe jumatate uitate, prea multe ploi si brize le-au spalat zidurile albe cu borduri albastre.
Oamenii batrani, dar chiar si cu toate cutele pe care le au pe mainile muncite fara pauza de prea multi ani sunt senini si au un zambet pentru fiecare.
Poate daca as reusi sa ma departez de munden as putea trai aici, doar cu marea care sa-mi sune in urechi.
Am crezut ca o sa reusesc sa gasesc arche-ul in ragazul asta luat pentru a uita de mine printre straini.
Te uiti la oamenii astia si te-ntrebi cum naiba or face? Ce stiu ei si tie iti lipsesete cu desavarsire?
O fi de la sarea din apa asta. E diferita de oricare alta, iti face pielea solzoasa, te strange, te albeste.
Nisipul asta care se incapataneaza sa-ti iasa din par, si-ti scrasneste intre dinti, iti curata fata si iti patrunde in orice geanta.
Strazile astea inguste, imbaiate in lumina. N-au sa-ti taie calea decat copii care alearga sau cate o batrana care-si spune povestea intr-o limba neinteleasa de mintea ta.
Timpul asta care aici isi schimba forma. Nu-si mai are unitatea de masura bine stiuta, nu te mai trezeste nici o alarma dimineata. 
Te trezeste doar marea cu sunetul valurilor si plajele pustii care te-asteapta sa-ti plimbi pasii si sa-ti versi gandurile.
Sa n-ai retineri, spune-i tot, te-asculta intotdeauna si nu te judeca niciodata. Cel putin nu dupa regulile stiute acasa. Cel mult iti da cate o palma cu un val atunci cand o meriti.
Te spala cum nicio alta apa nu poate. Dusurile tale reci de dimineata n-au termen de comparatie cu marea.
Singur in imensitatea asta, n-ai decat sa urli tot ce te framanta sau sa razi la soare.
Aici poti sa te reconstruiesti in fiecare dimineata, pentru ca te-ndragostesti de un intreg si te plictisesti bucata cu bucata. Aici poti sa arunci bucatile care nu-ti trebuie, marea le-nghite pe toate si le trimite departe, unde nimeni nu le cunoaste.
Nu-ntreba de ce sa spui, doar scuipa tot din tine, toate temerile, toate frustrarile adunate de-a lungul anilor petrecuti amar. Diminetile alea in care te doare tot si iti vine sa urli si sa-ti scuipi plamanii de tutunul fumat cu o zi inainte.
Lasa-le pe toate in mare si iesi tu, ala care te-ai pierdut undeva intre zilele trase la xerox care curg fara nicio noima, intre anii trecuti cu bune si cu rele, care te-au facut sa devii monstrul care esti acum.
Daca te privesti sincer si nepatimas poti sa redescoperi bucuria din tine si frumusetea uitata a vietii.
Ai sa-ntelegi ca viata e in alta parte, e pe insula asta pustie, plina de pisici.
Bucuria vine din lucrurile astea mici, de care acasa te bucuri din ce in ce mai rar. E ca paharul ala de vin rose care-ti inunda papilele de la prima gura. E ca berea aia rece pe care ai bea-o si cu ochii.
E ca painea asta de aici din insula, care stopita cu uleiul asta de masline e divina. Se topeste-n gura si te face sa inchizi ochii de placere.
E un orgasm al simturilor insula asta, te dezbraca de tot ce stiai si-ti unge sinapsele ca mierea.
Daca reusesti sa o imblanzesti o sa ai un prieten, pentru ca nu cunoastem decat ceea ce imblanzim, iar limpede nu poti vedea decat cu inima, esentialul e ascuns ochilor.
Inca se poate trai frumos. 


Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri e un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul Bancpost,CosmoteFordPixelpediaBooking GreeceSamsung Galaxy S4Izvorul Cristalin.

Friday, May 24, 2013

Un fel de-a mai lungi




In Panagia de-as trai nu m-as plictisi. Marea e infinita, plaja-i cu nisipul din cel mai fin.
Valurile iti canta si te-mbratiseaza cand te-arunci in ele.
Bancile asteapta la spartul valurilor cuminti sa te-asezi si sa-nchizi ochii.
De-as putea sa opresc timpul aici as ramane cu marea la picioare si cu muntele deasupra mea.
E un paradis in care nu se spun cuvinte. Marea le stie pe toate.
Vantul asta de azi o face tare zgomotoasa, pare furioasa. Daca te uiti in zare te pierzi, nu mai stii daca-i inca mare sau ai ajuns la nori.
Nimic nu se pierde, totul se transforma.
Bucuria si tristetea sunt doar ale tale, dar marea le stie prea bine, in fata ei nu te poti ascunde. Doar ea te spala si te scoate ca nou atunci cand degetele tale ating nisipul.

Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri e un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul Bancpost,CosmoteFordPixelpediaBooking GreeceSamsung Galaxy S4Izvorul Cristalin.

La noi in Grecia

Dimineata incepe cand vrem noi, cateodata la rasarit pe vreo plaja sau in fostul port de marmura.

Cafeaua e la loc de cinste, sunetul scos de filtru de dimineata e aproape orgasmatic. Ai putea sa faci un film dupa el.

Siesta e respectata la secunda, se inchide tot intre 2 si 5, numai bine cat sa ai timp sa mananci, sa faci o baie si sa tragi un pui de somn la soare.

Pisici sunt peste tot, ai zice ca-i invazie. Colorate, vargate, cu sau fara coada, trase la xerox unele. Catei n-am prea vazut, imi mentin teoria ca in tarile astea cu clima calda, catei fie sunt mici, atat de mici de nu-i zaresti, ori lipsesc cu desavarsire. Pisicile conduc deocamdata, dar caprele vin puternic din urma.
Chiar de dimineata au venit cateva pe plaja, mai ca vorbeau cu tine, ce-i drept nu apucasem sa beau cafeaua si poate visam.

Daca faci o baie de dimineata in mare, e mai ceva decat orice inviorare. Cand atingi apa cu varful degetelor pare calda, deja cand ajunge la glezne te strafulgera pana in creier. Iti faci curaj si te arunci, esti anesteziat partial o perioada. Dai din maini si din picioare, scoti diverse onomatopee si viata incepe sa fie frumoasa.

Iesi pe plaja te lasi mangaiat de soare si iti aprinzi o tigare. Esti pregatit acum sa urci in dubita flower power si sa gonesti pe noi drumuri in marea cautare.

Te opresti totusi pentru un mic dejun frugal,astepti cuminte omleta si te uiti la stradutele inguste din fata ta. Bei inca o cafea, mai tragi cu nesat din tigare si iti faci curaj sa te apuci sa scrii.
Te uiti pierdut in monitor, mai tragi cu ocihiul pe instagram sa vezi ce fac ceilalti filosofi si iti lasi mintea sa zburde.

Dupa ce ai terminat de scris, meriti sa-ti desfeti ochii cu noi frumuseti.
Poti sa alegi din nenumaratele plaje care inconjoara insula, sau poti sa bei o cafea la masa cu un grec, sa joci o tabla sau pur si simplu sa te uiti la oamenii care trec pe langa tine.

Eu una pana acum n-am vazut nici o scoica, in schimb am gasit pe plaja jucarii uitate de alti copii cu care m-am jucat cu drag si-am facut forme si castele din nisip.



Marmura e peste tot, mai ceva ca pisicile. Bine a zis Karagounis. Apare cand nu te-astepti la fel ca rahatii din Bucuresti dupa ce se topeste zapada.

In facultate mai mancam la o terasa la care de fiecare data cand cereai nota, chelnerul venea nonsalant si iti spunea o suma...ce-o contine suma aia puteai doar sa ghicesti.
Notele la greci sunt limbi straine, nu-ntelegi nimic din ele, au linii trase in fata portiilor in functie de cate s-au comandat din respectiva categorie si herogrifele ce le urmeaza par niste desene de copil stangaci.
Dar slava domnului in marea parte a cafenelelor fie ca-s in oras sau pe plaja exista wireless, fara de care nu stiu zau ce ne-am fi facut. Nu mai aflam ca l-au prins pe Gigi ,nu ne-am mai fi putut exprima compasiunea prin seria noastra cu pancarta  "Free Gigi".
A ramas in geam pancarta si-ai putea sa zici ca suntem duba care face cursa de Free Gigi.

De cand sunt aici am aflat ca Ouzo se face din struguri, n-as fi zis intr-o mie de ani ca strugurele combinat cu Anason ar putea sa faca Ouzo. In continuare e o bautura grea pentru mine, chiar daca atunci cand eram mica beam canistre de ceai de anason, apa n-a prea jucat pe partea mea.
In schimb daca Ouza nu ma incatan, Mythos, ai putea sa bei si cu ochii.

Soarele aici la noi in Grecia nu rasare din blocul de vis-a-vis, rasare daca ai putin noroc din mare, sau din munte, depinde pe care parte a insulei esti.

E ca la noi...dar altfel, pentru ca oamenii astia de aici, sunt mereu cu zambetul pe buze, servirea e impecabila, n-ai sa vezi frustrarea chelnarilor de la noi care-ti aduc mancarea de parca ar face ceva sub demnitatea lor.
Aici e o placere sa-i vezi cum te intimpina pe strada, cum incearca sa te convinga ca terasa lor e cea mai de fel. Dupa ce termini o masa copioasa, desertul e din partea casei, tare as vrea sa vad asa ceva si la noi, suntem cu 100 de ani lumina in spatele lor cand e vorba de servicii.


Inca n-am spart nici o farfurie de fericire dar poate pana cand plecam o facem si pe-asta.


Pana atunci ma duc sa mai fac o baie in apa asta sarata care-mi transforma parul in dreaduri atunci cand ies din ea.


 Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri e un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul Bancpost,CosmoteFordPixelpediaBooking GreeceSamsung Galaxy S4Izvorul Cristalin.